Acasa | ACTUALITATE | Remus Cernea - Marian Munteanu și extremismul politic

Remus Cernea - Marian Munteanu și extremismul politic


image

Numirea domnului Marian Munteanu drept candidat pentru Primăria Capitalei din partea Partidului Național Liberal reprezintă o imensă eroare politică pentru acest partid istoric.

Vederile naționaliste, fundamentalist ortodoxe, negaționiste față de Holocaustul din România și homofobe ale domnului Munteanu dar și discursul său agresiv l-au menținut într-o zonă marginală din punct de vedere politic în ultimii 25 de ani.

A fi propulsat acum, printr-o decizie pripită, în calitate de candidat principal al unuia dintre cele mai mari partide din România înseamnă a i se legitima atitudini și opinii precum cele pe care le voi cita mai jos.  

O primă observație cu privire la trecutul politic al candidatului PNL este aceea că domnia sa a activat până acum alături de organizații și formațiuni politice naționaliste și / sau extremiste: Partidul Comunist Român, Mișcarea Pentru România (de factură național-creștină și de inspirație filo-legionară), Partidul Unității Naționale Române (PUNR) și Partidul Național Român (înființat de fostul șef al Serviciului Român de Informații, Virgil Măgureanu).

În perioada facultății domnul Munteanu a fost nu doar comunist, ci și lider al Asociației Studenților Comuniști (ASC) pe an, în cadrul Facultății de Litere a Universității din București din anul I până în anul III.

Între anii 1992-1995, a condus Mișcarea Pentru România, o organizație filo-legionară, perioadă în care a susținut în revista “Mișcarea” opinii cu caracter negaționist față de Holocaustul evreilor din România.

Spre exemplu, referindu-se la demersurile unor organizații evreiești de a obține despăgubiri materiale pentru evreii care au fost persecutați în România, domnul Marian Munteanu a negat suferința acestora, afirmând următoarele: „(…) nu putem să trecem cu vederea faptul evident că victimele represiunilor şi violenţelor în România au fost mereu şi mereu românii şi nicidecum minorităţile naţionale (…)”. Marian MUNTEANU - Comunicat în legătură cu pretenţiile unor organizaţii evreieşti, în revista Mişcarea, Anul III, Nr. 10 (31), iunie 1994, pag. 1.

Domnul Marian Munteanu participa, la începutul anilor ’90 la conferințe în care Mișcarea Legionară era elogiată și erau ascultate cântece ale acestei organizații extremiste.

Conform unui articol din Evenimentul Zilei, domnul Munteanu a declarat la o astfel de conferință că “există unele asemănări între Mișcarea Legionară și Mișcarea Pentru România, dar numai cu privire la forma de organizare și poziția față de tradițiile românești”.

În aceeași conferință a fost afirmată, de către un alt vorbitor, inclusiv justețea, din perspectivă legionară, a asasinării fostului prim ministru I.G. Duca, membru al Partidului Național Liberal, și a fost cântat, de către cei aproximativ 500 de participanți, imnul “Sfântă tinerețe legionară”.

Marian Munteanu nu a susținut, de-a lungul anilor, o democrație de tip occidental, ci a imaginat și descris ca dezirabil un alt fel de regim, cu iz de dictatură militară, în care armata să joace un rol important, prin instituirea așa-numitei „militarizări sectoriale”care ar fi constat „în sprijin logistic şi organizatoric din partea instituţiei militare, pentru buna funcţionare a ministerelor cheie” - Marian MUNTEANU, Lupta subterană, în Mişcarea, Anul III, Nr. 3 (24), 1-15 februarie 1994, pag. 1.

În privința formării tinerilor, Marian Munteanu nu susține pluralismul de vederi, diversitatea, valorile umaniste ale societății deschise, ci uniformizarea adusă de implicarea bisericii și armatei în acest proces.

Domnia sa a scris într-un Manifest politic din septembrie-octombrie 2000 când intenționa să candideze la Președinția României, susținut de ultra-naționaliștii de la UNPR și de Partidul Național Român al lui Virgil Măgureanu, la capitolul “Educaţia Naţională. Competenţă, performanţă, moralitate.”, că este nevoie de “Implicarea tuturor instituţiilor (Biserică, mass-media, Armată etc.) care, prin natura activităţii lor, intervin în procesul de educaţie şi formare a tineretului”.

În același Manifest, domnul Munteanu a inclus și o secțiune numită “Apărarea naţională. Armata.”  în care a scris că “Armata va fi întărită permanent la toate eşaloanele şi în toate sectoarele. Buna funcţionare a Armatei şi buna pregătire militară este o problemă gravă şi de responsabilitate morală pentru fiecare cetăţean şi pentru întregul popor român. Va fi atent urmărită organizarea şi dotarea Oştirii (…)” și că, în calitate de președinte al țării, va “(…) promova conceptul Apărării Ţării de către Întregul Popor, concept fundamental pentru întreaga noastră istorie politică şi militară, dar abandonat în mod eronat şi iresponsabil de către clasa politică postdecembristă.”

Aceste concepții religios-militariste sunt străine valorile democratice europene. Recursul permanent la religie îl plasează pe domnul Munteanu într-o postură antagonică față de valorile unei democrații seculare, în care statul este separat de biserică iar instituțiile publice sunt neutre față de credințele și convingerile cetățenilor. Mesajele sale abundă în formulări de genul “(…) cred în dimensiunea spirituală a României, ţară atât de înălţător onorată de Tradiţia Europei creştine cu frumosul nume „Grădina Maicii Domnului“.”,“Dumnezeu să ajute România!” șamd.

Domnul Marian Munteanu consideră că “Autoritatea tatălui” și “cultul mamei” sunt “puterile morale unice care pot garanta stabilitatea şi armonia societăţii”. Un astfel de discurs patriarhal denotă o înțelegere învechită, mitizantă și discriminatorie a rolului femeii în familie și impunerea unor stereotipuri de percepție față de acestea.

Domnul Marian Munteanu susține propunerea homofobă de modificare a Constituției României pentru a se refuza dreptul persoanelor LGBT de a-și întemeia o familie. În anii ’90 s-a opus eliminării Art. 200 din Codul Penal care incrimina homosexualitatea.

Nu în ultimul rând, este de remarcat și faptul că domnul Marian Munteanu vehiculează în discursul său concepte naționaliste șidesuete de tipul “Românizarea economiei.”

O persoană cu astfel de viziuni politice și cu un astfel de discurs, complet străine de liberalism, a fost desemnată de către PNL drept candidat principal pentru alegerile locale din acest an.

Sunt convins că vor apărea în curând și alte declarații mistico-naționaliste, cu caracter nedemocratic și filo-legionar ale domnului Marian Munteanu. Revista Mișcarea este o sursă nesecată în acest sens.

Reamintesc faptul că Mișcarea Legionară a asasinat un prim ministru liberal, pe I.G. Duca, în data de 29 decembrie 1933, pe peronul gării din Sinaia. Ținând cont de toate cele de mai sus, o eroare mai mare decât asocierea PNL cu un candidat filo-legionar cu greu se poate imagina. 

Singură șansă pentru Partidul Național Liberal de a depăși situația deplorabilă în care se află acum prin nominalizarea lui Marian Munteanu este să admită faptul că decizia a fost pripită și să își lase câteva zile de analiză pentru a alege un candidat apropiat de valorile liberale, nu unul recunoscut pentru promovarea unor idei și valori periculoase pentru democrație.

Altfel nu văd cum persoanele cu gândire liberală ar mai putea vota PNL la alegerile din acest an…”

 


Tag-uri:  

Voteaza articol
0

Aboneaza-te la feed-ul de comentarii Comentarii (0 postat):

Adauga comentariul tau comment
Va rugam introduceti codul din imagine:
  • email Trimite unui prieten
  • print Versiune pentru printat